Feeds:
Posts
Comments

under cover

Seara, am apucături de a mă plimba pe jos ca să dezmurțesc oasele de la șezut pe fund toată ziua în scaunul din oficiu.
Bag căștile i-poadei mele în urechi, și uneori alerg și sar ca o eroină rebelă peste bordure. Încercați, e o senzație senzațional de senzațională. Luați-vă avânt și săriți din fugă peste borduri. Evitați privirile oamenilor, o să vă strice toată distracția.
Dar nu despre asta voi scrie. Asta a fost așa, o senzație senzațională datorită căreia, sub ritmul lui Williams, am dat peste ‘cover’ sau ‘the girl on cover’.

În ritmul lui Williams cum mă delectam mai sus, am dat peste acea fată care a ajuns pe coperta unei reviste datorită unui concurs în care a strins stickere a unei ciocolate.
Cine este o fată de pe copertă?
De ce vor fetele să ‘ajungă’ pe coperta unei reviste?
Să ajungi pe coperta unei reviste e să ai anumite distincții, onoruri, împliniri?
Ori, e să fii un cineva?
Ori e să obții ceva?
Și acestea sunt întrebări pline de curiozitate, fară ironizare.
Dacă aș citi un articol despre o femeie care s-a plasat ‘o ajuns’ pe coperta unei reviste pentru că a colecționat stickere, răspunsul este: nu.

Tu?

Advertisements

Doina și Ana

Doina și Ana aproape în fiecare zi de luni pînă vineri merg la magazinul Victoria Golden de la telecentru pentru a procura cîte ceva de ale gurii.
Salate, cartofi, orez la gramaj toate sunt băgate de tantile de la magazin în cutii de plastic, după care în pungă de plastic și cînd ajungi să achiți produsul, încă în una sau două pungi… de plastic.
Doina și Ana protejeză cu sinceritate și bunăvoință mediul înconjurător, și cu naivitate de copii se străduie să infiltreze bumbac în urechile unor alți indivizi cu mesajul “folosește punga de pînză”.
De fiecare dată, ele iau punga lor cînd merg la Victoria Golden și insistă, ca tantile, să nu plaseze produsul în pungile de plastic.
“Dapui îs pi dijeaba”, “Îs noi nouțe fetelor”.
“Doamna tanti vânzătoare, nu este bine, distrugem mediul înconjurător…”

Tantile nu ne înteleg. Unele se mai încăpăținau până acuma, de ceva zile însă au renunțat. Acuma de fiecare dată când intrăm pe ușile magazinului, securitatea, doamnele de la casă, tantile se uita la noi și se șoșotesc “istea îs acele cu ecologia”.
Fourchette a făcut un lucru bun, acolo pungile de plastic se achită aparte. Metro la fel.
Poate ar trebui să facem o campanie Ana cu Doina, Stas și cu Daniel, Vasile și Valeriu, Costea și Maria… și pungile de pînză în fiecare magazin?

ca… acasă

a veni acasă = a veni la tine.
acasă pereții, podul, vesela, cearșafurile, praful au miros de tine.
acasă lași de pe tine jumătate din oase pe jos, te jupoi de blană, lași glumele și cuvintele rotunjite pe polițe în dulăpior, și te trântești animălește în propriul tău eu.
…ea, acasa…te primeste așa, cum, te vrei, cum te-ai făcut, cum te-ai împotmolit.
casa ta, te primește, în orice ipostază.
acasă ești cel mai ‘eu’ pe care l-ai cunoscut vreodată.
iata de ce ‘nicaieri nu-i mai bine ca acasă’

iar dacă acasă ne simțim cel mai bine, ce s-ar întâmpla dacă într-o zi… afară…, am fi toți, ca…. acasă?

unde e lumina?

Copii din satele Moldovei
Să ştiţi,
Lumina o să vină!
Poporul nostru face parte,
din Ginta Nobilă Latină!

Aveam 4 ani. Fratele mamei era pe atunci profesor de istorie şi mă aşeza pe scaun ca să recit poezia asta în faţă la toată lumea.
Eu mă ridicam în picioare pe scaun şi gesticulam frumos.

De la 4 ani tot aştept să vină lumina… mă mai urc pe scaun câteodată…şi cred ca…

autorul m-a amagit…

..

politoamnă

Îmi place toamna, pentru că frunzele care cad, astupă gunoiul … așa câteva zile, mi se pare că avem un oraș curat, și mi-i dragă.

Toamna asta însă, frunzele n-o să reușească să acopere toată murdăria… pentru că e campanie electorală.

rigla

Rigla.

Pe birou, am găsit ieri o riglă. E portocalie. De data asta nu am vopsit-o eu. E chiar portocalie. Aşa au făcut-o tantele de la fabrică.
Nu ştiu cine mi-a facut-o cadou, dar important este că e o riglă portocalie.
M-am uitat pe ea, şi-am început a contura nişte centimetri cu-n creion.
Mâzgâleală.
La fiecare milimetru bag câte un eveniment care m-o trăsnit tare de tot, de-s pălită până la gărgăuni până acumă.
Am început de la 2. Acolo îi am ca martor pe mama, tata şi sora.
Sunt la 7 azi. Am să o măzgâlesc până cînd îi fac pe cei de azi.

Rigla asta are 30 cm. La 30 îmi cumpar una roz.
şi sper… să am o riglă amatematica…

cum arată o riglă amatematică… …

vopsea

În fiecare zi mă vântură un gând, atunci cand mă trezesc în societatea pe care nu o vreau.
De vânturat ce mi-e capul, m-am gândit să-l spăl.
Şi-l spăl.
Îl spal cu vopsea în fiecare zi. E de culoare portocalie, ca visele mele.
Pe cutia de vopsea sunt scrise următoarele indicaţii:

A se utiliza în cazul următoarelor simptome:
* apatie faţă de ciuvacism, bîdlism, bîcism
* ataşament emoţional faţă de simplu
* speranţă expirată
* aderare la fericire
* mediu – cerinţa existenţei lui esenţiale
* reciclare
* entuziasm
* lipsă de lipsă
* binocolurizare interioară

M-am uitat cît de bolnavă sunt eu, şi cît de des trebuie să mă spăl pe cap ca să mă tratez…
Cu fiecare zi, scurg tot mai multe doze…
Şi uneori mă-ntreb… ce mă fac cînd se termină portocaliul din vopsea…

Eu ce mă fac…