„scrob” alternativ

Mai muști o buză. Mai stropești un obraz. Mai împungi o ureche. Și e iar dimineață.
Se vând elefanți azi la piața centrală.
Parcul lui Ștefan e plin de girafe.
La grădina botanică se fabrică struți.
Cine merge cu mine la gară?
Luăm trenul. Ne ducem spre aeroport.
Zburăm spre Valea Morilor și cu bagheta magică, construim restaurant pe apă.
Parcă așa se zvonea că o fi vrut să fie.
Mai moi un covrig în lapte. Mai cumperi un gogoșel. Mai treci pe la plăcinte. Și e iar amiază.
Se plouă cu pensii în Grătiești.
Curge vin din robinetele Ciocanei.
Noi avem „Aerodrom” ? Ce e aia „Aerodrom”?
Tractoarele duc pasagerii la servici.
Au înghețat semafoarele. Bucuria pietonilor.
Unde-i ”bardiurul”(intenționat) de lângă parlament?
L-au dus la reparație. Mâine aduc unul nou de culoare roșie.
Ce frumos o să fiiieeeee!!!
Trece Veruța prin Sun City. Ei Veruța, tu ce nu știi? Sun City se numește de azi „Nasha Solnțe”.
-Dapoi nu așa se traduce.
Ei, Veruța, cine știe mai bine, tu sau statul?
-În cazul respectiv, eu.
Ei Veruța, ce-i cu tine? Te pui în poară cu statul? N-ai fost de dimineață la lăptărie?
Polițiștilor li s-au confiscat bastoanele. Mâine le-au promis altele noi ca să se asorteze cu trotuarul. Ce frumos. O sa fie tot timpul martișoare pe drum. Numai că mărțișoarele au o formula noua acuma, ele sunt doar roșii.
Stă Ionel cu buza umflată.
Ce-i Ioane, ce s-a mai întâmplat? Nu i-a ajuns mamei foi din sindicate ca să te ducă vara asta la ’lagăr’? (intenționat)
Nu?
Ei, atunci ce-i cu tine?
Ionel era supărat. Până acum prietenii îl numeau „Johny băiat din filme”, da acuma este ordin de „sus” ca în cartier, toți Ionii să se numească Ivani. Chiar și acei din chimie.

Ei hai. Ai pus ulei în tigaie, rafinat , nerafinat, tot din „podval” (intenționat) e adus.
Ți-ai facut „scrob”, ai pus untura pe pâine și iată de s-a făcut seară.
La ora nouă se stinge lumina. Așa s-a zis de „sus”, cică mergem pe undă verde. Ce-o mai fi unda verde?
Până la nouă, Timofei trebuie să-și vadă iubita.
S-a dus să-i ia garoafe roșii. Lui nu-i plac garoafele. Nici ei. Alte flori însă, nu găsești, doar dacă te apuci să rupi gardurile.
Vânzătoarea i le pune în „gazetă”(intenționat).
-Nu le pune în „gazetă” Sofica, că-i urât.
-Taci Timușa, să nu te audă.
-Cine să mă audă Sofica?
-Ei cine, cine. Hai fugi, fugi.
O întâlnește pe ea.
Ea poartă funde roșii, galbene și albastre doar seara.
-Vrei să vedem elefanții din Piața Centrală, o întreabă Timofei.
-Da ei știu româna?
-Ei o știu. În „Nashe Solnțe” n-o știu. Da ei…, ei o știu. E cam ștribită, o fi mucegăit de ceva timp, vai de capul lor, le știu pe amăndouă. Ceilalți se prefac ”morți în popușoi”, da ei… ei o știu.
-Hai mai bine să vedem ce mai face Eminescu. Hai Timofei?
-Hai.
E aproape de nouă.
Grabți, s-au dus să-l găsescă în parc pe Eminescu.
Lumina s-a stins.
Eminescu a fost mâncat de girafe.

…